Traseul TRANSURSOAIA începe din stațiunea turistică montană, de interes local, Albac și străbate localități precum Horea – Mătișești (ambele pe jud. Alba) – Pasul Ursoaia – Poiana Horea – Beliș (cu stațiunea Fântânele) și se încheie în orașul Huedin (ultimele trei pe jud. Cluj).
Și ne-am dorit, în august 2021, să traversăm zona cu cele mai mari păduri ale Apusenilor, și să ajungem pe meleagurile natale ale tatălui meu (Beliș-Fântânele, jud. Cluj). Un prilej bun pentru a-i povesti fetiței noastre (4 ani) despre „Belișul de sub ape„, acolo unde bunicul ei a avut cândva casa (acum e barajul de acumulare Beliș-Fântânele).
Am pornit de la Cabana Daria din Arieșeni (unde eram cazați) spre Albac (jud. Alba). Noi am parcurs traseul doar până la Beliș-Fântânele. Durata: aprox. 2 ore, dacă te oprești la poze.
Acest traseu turistic Transursoaia, de 80 km, este incredibil de spectaculos! Pozele nu surprind exact ceea ce scrie aici, deoarece a fost o zi cu nori (ploaie), iar fetița dormind (în mașină) nu am reușit să oprim mereu să facem poze acolo unde simțeam că peisajul este maximal. Am văzut chiar și bicicliști echipați corespunzător care pedalau pe acest traseu.
Pe aceste meleaguri se îmbină perfect priveliștea de pășune cu pădure, aerul curat, locuri cu popas de „hodină” lângă izvoare de apă! Traseul este supranumit și „zona magică din Alba care s-a dezvoltat după o banală asfaltare a drumului” de acum 5 ani.
Deja sunt porțiuni, pe alocuri, cu gropi, erodat și de apele de pe versanți, dar este practicabil. Am observat că șoseaua este mult mai calitativă și mai lată pe jud. Cluj.
1. Albac, Horea, Mătișeșți – jud. Alba
ALBAC este o comună din jud. Alba, ce are 16 sate aparținătoare, și deține titlul de stațiunea turistică de interes local, în care se dezvoltă foarte mult turismul rural, tradițional și autentic.
În anul 2019 a obținut locul 2 la categoria destinație pentru Turismul de sănătate și relaxare în cadrul concursului Destinații europene de excelență ale României (EDEN). Alte informații despre complexitatea și calitatea ofertei turistice în Albac pot fi citite pe antrecalba.ro.
HOREA, jud. Alba este o destinație montană ce a obținut titlul de zonă ecoturistică. Totodată, este comună renumită pentru Târgul lemnarilor din Munții Apuseni, din luna august (pe Vârful Petreasa, cota 1600 m., vin mii de moți și turiști) și pentru Drumul lui Iovan (7,5 km) spre locul unde s-a prăbușit avionul, cu echipajul medical în 20.01.2014.
„Drumul lui Iovan pleacă din centrul comunei Horea, trece pe lângă Dâmbul lui Gâf, este foarte abrupt în câteva locuri, deosebit de spectaculos şi traversează o zonă foarte frumoasă, fiind asfaltat până la limita dintre judeţele Alba şi Cluj, la o altitudine de aproximativ 1.600 metri.”
Până la altarul ridicat în memoria lor, se mai merge, pe jos, 1 km prin pădure. Noi doar am tranzitat această zonă, dar sigur vom reveni pentru a o explora pe-ndelete peisajele pitorești (Dâmbul lui Gâf, Casa Memorială a lui Horea, Vârful Petreasa). Recomandăm și articolul Prin cătunele moților spre Petreasa – pe Drumul lui Iovan, scris de Munții Noștri.
Troiță exterior 
Troiță interior
2. Căsuța din Povești – unitate de cazare autentică, com. Horea
„Mâncare și cazare ca-n vremuri de legendă la Căsuța din Poveşti„, este mesajul văzut pe un panou, de pe marginea drumului, care ne-a ademenit, atunci când eram în călătoria pe Transursoaia. Căsuța o găsiți în com. Horea, zonă ecoturistică, din jud. Alba în Munții Apuseni. Nu aveți cum să o ratați atunci când mergeți pe Transursoaia deoarece este chiar la șosea.
Acum să o spunem pe cea dreaptă, nu panoul ne-a făcut să oprim, ci arhitectura căsuței, geamurile mici, abundența de lemn și faptul că o știm de pe Facebook. Este o combinație de file din istorie (statuia lui Horea te întâmpină chiar la intrare), stil rustic și copilărie (numele a fost dat de un copil ce trecea cu mama lui pe lângă casa ce se construia).
Noi am oprit doar la cină când am revenit din Beliș-Fântânele (Transursoaia). Din câte am înțeles în această locație, în căsuță se pot caza turiști doar în 3 camere, dar mai au o clădire unde se pot caza mai mulți.
Este decorată în stil rustic cu diverse obiecte vechi, în curte este o terasă, un loc de joacă, leagăn și un ciubăr. Chiar pe sub căsuță și terasă curge zgomotos un pârâu afluent al Arieșului. Și este amenajată o moară din lemn, la care tare mult ne-a plăcut omulețul ce învârtea roata.
3. Stațiunea Fântânele – com. Beliș, jud. Cluj
Continuăm traseul pe drumul Transursoaia (Albac – Beliș-Fântânele). Și poposim pe malurile lacului Beliș-Fântânele la poalele munților Gilău, jud. Cluj, în stațiunea climaterică de interes local cu același nume.
Acest popas a avut scop genealogic, arătându-i și explicându-i, astfel, fetiței noastre că bunicul ei (matern) a avut casa părintească chiar pe fundul lacului.
Datorită potențialului hidroenergetic mare a râului Someșul Cald, pentru a se realiza barajul de apă (1970), în scop hidroenergetic, toți locuitorii comunei Beliș au fost strămutați pe zona actuală a satelor.
Azi îl numim „Belișul de sub ape” conform cărții cu același nume. Monica Tripon, fiica satului, a scris o monografie despre credințele, obiceiurile omului din Beliș pe care cu mult interes și amuzament, am avut ocazia să o citesc, deoarece am cumpărat-o acum câțiva ani (numită exact Belișul de sub ape). O carte de colecție!
Peisajele sunt frumoase. Sunt unități de cazare faine, „ascunse” prin pădurile din proximitate. Se pot face drumeții, iarna schia pe pârtia de la Mărișel. Agrement pe lac (plimbare cu barca, hidrobicicleta, vaporașul).
Stațiunea în sine se degradează pe an ce trece (clădiri și restaurante cu istorie cândva acum sunt paragină). Mici afaceri încearcă să țină vie activitatea turistică aici.
Biserica din adâncuri
În copilărie (dar și ulterior ei) veneam adeseori în Beliș la mătușa la „aer curat”. Când apa scade mult (secetă) se mai pot vedea ruinele fostei biserici (turnul) din Giurcuța de Jos. În poze se vede biserica romano-catolică, Urmanczy, care de 50+ ani se află pe fundul lacului (27 metri).
Singura din România care se află în întregime pe fundul lacului. În anul 2000 toată biserica a ieșit la suprafață datorită „golirii” lacului de acumulare. Atenție: biserica nu se vede de la baraj, ci este la Giurcuța de Jos. Sursa știrii Observator.ro.
Acasă la mătușa Jenica, fost viceprimar com. Beliș
Mansarda mătușii sau „foișorul” „podul” (cum îl „alintam” noi) a fost mereu o atracție. Când eram mici și veneam vara la munte, dormeam în acest spațiu. Nu vroiam „pat ca acasă”. Acum este transformat într-un mic muzeu unde și-a adunat toate lucrurile tradiționale. Primește și turiști pentru vizitare, pe timp de vară.
Puteți urmări un interviu cu mătușa, Jenica Rusu (80 ani+), fost viceprimar com. Beliș, în graiul său ardelenesc, despre tradiție, obiceiuri, ospitalitate, credință, obiecte artizanale din vechime. Interviul cu titlul „Tradiția este pusă la loc de cinste în com. BELIȘ, jud. Cluj – acasă la doamna Jesica Rusu„.
4. Mănăstirea Crucea Iancului – Mărișel, jud. Cluj
Mărișel, ce zonă pitorească!!! Nu face parte din Transursoaia, dar am făcut un popas intenționat. Nu am avut complet cerul albastru, pentru a ne spori frumusețea peisajului, dar și așa se vede!
Am citit că ar fi cea mai mare comună ca suprafaţă locuibilă din Europa: 86 km pătrați. Noi am admirat o infimă parte din ea, doar de la popasul Crucea Iancului și în urcare la Mănastirea Crucea Iancului.
Un popas spiritual la cea mai nouă mănăstire din zonă (2015, încă în amenajare). Am prins finalul slujbei, era și sărbătoare Schimbarea la față. Am văzut multă lume îmbrăcată în port popular. Am fost invitați la prânz, dar nu am dat curs acesteia (eram așteptați la mătușa).
Drumul ce urcă pe deal până la mănăstire nu este cu asfalt, dar e practicabil. Am văzut (și mâncat) multe afine de-a lungul său, peisaje minunate.
Crucea Iancului, Mărișel 
Scurt istoric: Mănăstirea „Crucea Iancului”, singura din Arhiepiscopia Clujului cu hramul „Sfinții Martiri Brâncoveni” din comuna Mărișel, județul Cluj, a fost înființată în primăvara anului 2015, la inițiativa Înaltpreasfințitului Părinte Andrei, și este situată la aproximativ 2 km de binecunoscuta „Cruce a Iancului”, pe platoul de pe Vârful Dobruș, la altitudinea de 1340 de metri. Ridicarea mănăstirii a fost încredințată părintelui duhovnic Paisie Plic și maicii starețe Casiana Lup. În prezent, se lucrează la edificarea ansamblului monahal, iar biserica mănăstirii a intrat în proces de pictare.
5. PĂDUREA și activități recomandate – silvoterapie
Și am mers la pas prin falnica, deasa și bătrâna pădure de brad, molid din Beliș, jud. Cluj. Este pădurea din spatele casei mătușii. O știu de când eram mică și niciodată nu am văzut-o atât de deasă și frumoasă! Acum 7 ani când am fost aici, pădurea nu avea așa de mulți puieți de brad. Acum e plin de ei. Se pot observa ușor în poze. Regenerarea naturală și-a făcut treaba.
Îmi venea să îmbrățișez toți arborii! De fapt chiar am reușit pe câțiva. Silvoterapia nu este o banalitate. Este o experiență terapeutică!!! Reduce deficitul de natură al omului modern, conectează omul la natură! Îmbrăţişarea afectuoasă, atentă şi eminamente empatică a arborilor este un mijloc tainic şi minunat de reconectare la mama-natură şi de armonizare lăuntrică profundă.
Anual cumpărăm afine de munte, iar de fiecare dată când ajungem la munte culesul unui pumn de afine și colorarea degetelor este una dintre activitățile preferate! Am învățat ca zmeura, murele (din grădina părinților) și afinele să nu ne lipsească din congelator. Pe drumul Transursoaia ai ocazia să culegi chiar de pe marginea sa zmeură și afine.
Activități prin pădure de conectare cu natura
Ce poți face prin pădure educativ, recreativ și relaxant, astfel încât să fie implicată toată familia?
observă natura, pur și simplu!
mergi la pas domol pe poteci!
identifică arborii!
atinge/îmbrățișează arborii!
ascultă pur și simplu păsările, micile viețuitoare!
fă poze!
întinde-te pe pământ. Ascultă!
caută și ia o amintire (noi am luat conuri de brad, pin și pene de păsări)!
caută rășina arborilor
caută și gustă din fructele pădurii
caută ciuperci. Culege doar dacă ești sigur de ele! Sau înavță spontan despre ele din aplicații mobile sau cărțile de explorator/ biolog.
zâmbește, bucură-te, fii prezent!
spune-i cu iubire și dedicare copilului despre grija față de pădure (rolul ei social, economic etc), animale, tot ce ne înconjoară!
Încearcă asta în familie la următoarea vizită în pădure!
Ce se poate explora prin împrejurimi (jud. Alba – dincolo de Transursoaia), alături de copil (chiar și de 2-4 ani), puteți citi accesând link-urile de mai jos!
Poiana Călineasa – locul ideal pentru călătorii experiențiale în familie
Cheile Ordâncușii – peștera Poarta lui Ionele – peștera Ghețarul de la Scărișoara
Izbucul Tăuz – cea mai adâncă peșteră scufundată din România
Cascada Pișoaia și Dealul cu Melci – călătorie atemporală în orice anotimp
Popas spiritual la două biserici ortodoxe: 3 secole versus 1 deceniu
La pas turistic pe Muntele Dragostei
Pe urmele turismului identitar în Țara Moților
DISCLAIMER: Informațiile și pozele prezentate aici sunt protejate de drepturile de autor. Se pot prelua maxim 500 de caractere, cu citarea și atribuirea sursei (link, tag, numele autorului etc). Preluarea și folosirea fără acordul autorului se supune rigorilor Legii 8 / 1996 privind drepturile de autor.
